Am luat o pauza mai lunga de la acest proiect si de la orice tinea de bursa sau crypto. In noiembrie am lichidat toate pozitiile pe care le mai aveam pe bursa complet in cash si din crypto am iesit in proportie de 60%. Din februarie anul asta am iesit din hibernare cum miroase a inceputul unui Bear market – (am mai vorbit anul trecut de asta) o perioada prelungita de contractie a activelor – O astfel de oportunitate este destul de rara asa ca m-am apucat sa fac ce ar face orice investitor decent DCA (dollar cost average) in diverse proiecte ce imi atrag atentia si pe care le-am tot studiat pana acum. Am decis ca anul acesta sa nu mai intru in bursa si sa particip integral in crypto. Este o decizie personala si nu constituie sfat financiar (tin sa insist pe acest disclaimer foarte mult).

Asa ca urmatoarele articole ce urmeaza sa apara sunt diverse analize pe care le-am tot facut luna asta si rationalizarea unor decizii de balansare a portofoliului. Dar inainte sa vorbim despre acest bear market sa vorbim si de ursul din incapere – Rusia si agresivitatea geopolitica ce ne tine pe toti captivi in jocul „ce o sa faca nebunu”.

Modificarea frontierelor prin forta era un lucru distant in imaginatia europenilor (si pentru multi inca este). 2022 aduce un reflector asupra conflictului inghetat din Ucraina – Rusia a recunoscut independenta celor doua regiuni separatiste, conform documentelor lor – ceea ce inseamna ca Rusia considera ca Ucraina ocupa bucati din teritoriul celor doua regiuni independente. Au reaparut omuletii verzi, tancurile si tot ce am vazut prin 2014 intr-o miscare ce pare sa completeze actiunile din 2014. In contextul macro economic instabil pietele mondiale au reactionat negativ la o posibila invazie ruseasca dar au reactionat aproape pozitiv la actul in sine – ceea ce poate parea ciudat dar daca facem un pas in spate si ne uitam la imaginea de ansamblu vedem ca nu e chiar asa de neimaginat. O parte serioasa din corectia curenta a avut deja loc, din noiembrie anul trecut cand au inceput bancile centrale sa anunte ca vor creste dobanda cheie aproape peste tot in lume. Efectul actiunilor Rusiei a speriat putin o piata deja speriata dar nu a miscat acul atat de mult – pur si simplu i-a convins pe cei care inca mai tineau de active sa scape de ele si sa fuga spre active mai sigure (risk on vs risk off assets). Astfel investitorii au fugit spre aur, petrol, otel si alte optiuni „sigure” pentru a isi pastra banii (cum dobanda pe titluri de stat inca nu e destul de atractiva, comparativ cu inflatia.

Cel mai rau a incasat-o rubla si bursa din Rusia de frica sanctiunilor venite din vest (una din armele Occidentului). Unele sunt mai serioase altele mai putin serioase dar o sanctiune serioasa ca poate echivala cu optiunea nucleara – si probabil poate sa fie luat drept act de razboi (cuvintele lui Medvedev nu ale mele) – este sa scoata Rusia din SWIFT. Cu Rusia in imposibilitatea de a tranzactiona cu orice entitate internationala ar pune economia la pamant si ar sterge peste 5% din PIB aproape peste noapte.

E greu sa faci asta mai ales daca iei in considerare cat de stranse sunt relatiile comerciale actuale, reamintim aici dependenta unor state de resursele Rusiei – pana la urma bancile Americane si Nemtesti sunt cele ce comunica prin SWIFT cel mai mult cu cele Rusesti asa ca e destul de greu sa ne imaginam un astfel de scenariu… totusi nu e imposibil.

Acum tot ce exporta Rusia este denominat in USD (gaz natural, petrol, etc.) – Rusii s-au gandit la asta oricum in cazul in care sa zicem ca apare un embargo pe sistemele de procesare ale VISA si Mastercard – tranzactiile domestice se pot rezolva prin Sistemul National de Plata prin Card (cunoscut drept MIR in Rusia) un sistem detinut integral de banca centrala din Rusia ce a fost impelementat ca raspuns la primele sanctiuni din 2014 ce au decuplat cateva banci Rusesti de la sistemele de plata mentionate mai sus.

O alta optiune sustinuta de Oleg Deripaska – unul dintre oamenii de afaceri rusi afectati de sanctiunile SUA – este ca guvernul rus sa accelereze introducerea rublei digitale pentru a asigura tranzactiile transfrontaliere. Introducerea rublei digitale a fost aprobata de banca centrala in octombrie 2020. Spre deosebire de criptomonedele descentralizate, monedele digitale ale bancii centrale readuc controlul exact acolo unde autoritatile ruse doresc sa fie: cu statul. Alte banci centrale din lume au planuri similare pentru o moneda digitala condusa de guvern, dar Rusia are o motivatie mai mare: isi propune sa reduca dependenta de dolarul american, sa stimuleze rubla la nivel global si sa minimizeze riscul de sanctiuni.

Cu toate acestea, masura in care monedele digitale controlate de banca centrala pot ajuta la reducerea hegemonia dolarului si la atenuarea riscului de sanctiuni este indoielnica. Rubla digitala va fi la fel de toxica ca si versiunea analogica si nu va fi acceptata usor ca mijloc de plata in afara tarii. Platile digitale intre concurentii americani si adversari precum Rusia, Iran si Turcia sunt posibile, dar ar ramane la scara regionala.

Capacitatea de a evita pe deplin sanctiunile SUA prin utilizarea monedelor digitale este, de asemenea, limitata. Din martie 2018, Oficiul SUA pentru Controlul Activelor Straine nu a facut diferenta intre tranzactiile monetare normale si tranzactiile in moneda digitala atunci cand vine vorba de respectarea sanctiunilor. Aceasta inseamna ca a avea de-a face cu o entitate sau o persoana sanctionata ar fi in continuare interzisa. OFAC a explorat, de asemenea, noi instrumente legate de tehnologie pentru a analiza si urmari tranzactiile bazate pe blockchain pentru a colecta informatii de atribuire.

Totusi rapiditatea cu care parlamentul rus scrie si adopta legislatie aparent pro-crypto este naucitoare ceea ce ne duce cu gandul la un plan temporar ce ar putea destabiliza putin hegomonia dolarului – ideea de a cupla pretul anumitor resurse destinate exportului la Bitcoin – o miscare care acum poate parea SF dar de care sunt sigur ca a fost discutata deja.

In cele din urma, eforturile Rusiei de a reduce dependenta de sistemele de plata dominate de SUA ar putea profita de pe urma ultimelor eforturi ale Europei de a respinge dominatia SUA pe pietele financiare. Nemultumita de reimpunerea de catre Washington a sanctiunilor impotriva Iranului, UE a lansat Instrumentul de sprijinire a schimburilor comerciale (INSTEX) ca alternativa la SWIFT. INSTEX este in prezent limitat la comertul umanitar, care este permis in temeiul sanctiunilor SUA. Dar dorinta de a contracara presiunile sanctiunilor unilaterale ale SUA inseamna ca altii urmaresc cu atentie pasii ulterioare ai UE. In viitor, UE intentioneaza sa imbunatateasca eficacitatea INSTEX, iar tari precum Rusia si China s-au oferit deja sa colaboreze la aceasta. UE cauta, de asemenea, sa reduca dependenta de casele de compensare dominate de dolari si de carduri de plata precum Visa si Mastercard. Ar trebui depusa multa munca inainte ca aceste initiative sa devina alternative viabile. Cu sanctiuni secundare, Statele Unite isi pot arma cu usurinta puterea financiara impotriva companiilor europene, dar simpla idee ca UE este incurajata sa creeze un canal paralel catre rutele conventionale, conectate cu SUA, este un mesaj binevenit pentru Moscova si Beijing.

Totusi e atat de rau daca am folosi toti acelasi canal paralel decentralizat si independent? (ma refer la BTC, evident) Pentru omul de rand nu e un lucru rau, pentru statele ce detin monopolul banilor si implicit asupra violentei nu e chiar asa grozav dar se pare ca nu toate statele sunt pe aceeasi lungime de unda, asa ca viitorul ne poate aduce foarte multe surprize.

Inchei cu Mexic – se aude ca Mexic o sa fie urmatorul stat ce va legaliza Bitcoin si deja avem un semnal foarte clar dat de unul din cei mai bogati Mexicani din lume, Ricardo Salinas care ne-a transmis sa cumparam Bitcoin si sa ii multumim mai tarziu.

Pana atunci spor la cafelutse si cumparat bitcoini.