Bine ai venit in ultimul loc de pe internet de unde vrei sa inveti despre bani, venit pasiv, educatie financiara si crypto.

DeCe DeFi?

Va sunt dator cu ceva cafelutse, (celor 3 persoane care imi citesc blogul) luna trecuta a fost dificila in plan personal si nu am avut timp si tragere sa scriu. Dar uite asa cum isi revine piata crypto ne revenim si noi. Daca nu ti-ai facut tarta luna trecuta, inca nu e timpul pierdut.

Pentru ca am tot vorbit de trading in ultimele postari, si de cum El Salvador vrea sa foloseasca Bitcoin ca legal tender (btw vor sa mineze cu puterea vulcanilor – big brains acolo). E timpul sa ne intoarcem la prima noastra dragoste – venitul pasiv, pentru ca nu vrem sa stam cu ochii lipiti de charturi si sa ne creasca tensiunea cand mai arunca Elon un tweet sa ne dinamiteze planurile. Noi vrem sa bem cafelutse, sa stam sub umbrela la plaja, sa dormim, sa pictam sau sa nu facem nimic dar sa facem bani tot timpul asta. Pentru ca despre asta e vorba sa ne asiguram destul venit pasiv sa ne traim viata asa cum vrem, fara sa lucram intr-un loc care ne seaca de energie in fiecare zi – sa poti alege daca vrei sa lucrezi undeva sau nu – fara sa pui in balanta frica (ca nu am bani de chirie, mancare, etc.) Asta numesc eu baza – o independenta financiara care ne-ar ajuta dezvoltarea personala si sanatatea.

Azi vorbim de cea mai mare sursa potentiala de venit pasiv numita DeFi (Decentralized Finance) – o sa avem probabil mai multe articole, fiind vorba de un subiect masiv in continua schimbare. Inainte sa incepem totusi discutia de azi cu mine care se plange de serviciile financiare centralizate, trebuie sa vorbim despre elefantul din camera de care ne speriem toti pentru ca ne gandim cum o sa ne omoare pe toti. Prietena noastra Inflatia.

Daca te arde buzunarul, probabil simti inflatia.

Rata anuala a inflatiei a ajuns la 5%, in iulie, potrivit datelor publicate, miercuri, de Institutul National de Statistica (INS), confirmand declaratiile recente ale Guvernatorului BNR, Mugur Isarescu. BNR se asteapta la 5,6% la finalul anului. Alimentele s-au scumpit, in medie, cu 2,33%. Acum ca s-a aflat de erorile din tinerete ale premierului mass media va mesteca asta non-stop si vom ignore ultimele 2 declaratii care ne intereseaza mai mult. Cea cu painea (intrebat cat costa o franzela a raspuns ca nu mananca paine) si cea cu salariile de 3000 de euro (1% din populatia romaniei castiga peste 3000 de euro/luna).

Daca ne gandim putin mai mult putem deduce si singuri ca inflatia reala este undeva la 10% sau mai mult si ne dam seama ca cei care ne conduc sunt cam paraleli cu probleme noastre. Un om cu 1386 de lei pe luna (salariu minim) este mult mai afectat de aceasta statistica decat un om ce castiga 3000 euro pe luna.

Cel cu salariu minim este obligat sa renunte la ceva din tabelul lui de consum (daca nu are cum sa isi creasca veniturile si vrea sa trebuie sa mentina consumul actual). Cei care castiga mai mult de 4000 de lei pe luna in general pot sa economiseasca bani fara sacrificii prea mari. Avand in vedere ca ei (cei cu peste 3000 EUR/luna) economisesc destul de multi bani, nu ar fi o problema cresterea inflatiei. De fapt, presupunand ca la banii astia au o oarecare educatie financiara, poate singurul stres al lor ar fi cum sa-i investeasca ca sa bata inflatia. Adica gestionarea actiunilor pe piata de capital, fonduri de investitii si alte tipuri de active.

Un alt lucru important pe care trebuie sa nu il scapam din vedere este ca Romania importa inflatie. Noi cumparam bunuri din import in mare parte. De aceea avem deficitul acesta comercial asa de mare. Partenerii comerciali ai Romaniei au inflatie. Peste toate acestea s-a suprapus liberalizarea pietei de energie. Daca ne uitam pe tabelul cu inflatia, vedem ca si la combustibil au crescut preturile (13%). Asadar, tot ce ajunge in supermarket e mai scump.

Acum inflatia se afla in zona „plimbatoare” dar cand inflatia creste la 10% sau mai mult, risca sa faca ravagii in economie. Banii isi pierd valoarea atat de repede incat incasarile firmelor si salariile angajatilor nu pot tine pasul cu costurile si preturile in crestere. Este ceea ce s-a intamplat in Romania in perioada 1999-2004, cand rata anuala a inflatiei a variat intre 45,8% si 11,9%. Si asta este urmata de Hiperinflatie, (atunci cand preturile cresc cu peste 50% pe luna). Este foarte rar, dar se intampla. In Romania am avut hiperinflatie in perioada 1991-1994 si in 1997, cand preturile au crescut si cu 256% intr-un an.

Acum ca am inchis aceasta mica acolada apocaliptica sa revenim la problemele mele cu instrumentele financiare disponibile romanilor.

Banci – Nu ma refer la cele din parc care te sprijina cand esti obosit ci bancile care nu sunt atat de fericite sa te sprijine cand esti obosit. Acum, nu ma intelege gresit – Sistemul de banking centralizat nu este un lucru in totalitate rau ce trebuie daramat. Faptul ca pot sa imi primesc salariul direct pe card, ca pot sa tin economii fara sa le pun sub saltea sau sa am access la diverse credite este absolut minunat. Dar nu este normal sa ma multumesc cu un randament ce abia imi acopera comisionul de administrare si care este de 2 ori mai mic decat inflatia. Mi se evapora banii si nu ai cum sa iesi castigator din ecuatia asta.

Casele de ajutor reciproc – o optiune mai locala si poate mai buna decat bancile dar stiu prea putin despre subiect sa ma pronunt.

Titluri de stat si obligatiuni – sub inflatie, nu multumesc.

Credite Rapide prin IFN-uri – ceva sinistru, sunt surprins cum de sunt legale.

FinTech – Revolut. Revolutia banilor deja e veche si nu e prietenul nostru. In caz ca nu stiai nu te lasa sa transferi ce vrei unde vrei, dobanzile sunt penibile, iar taxele de tranzactionare pentru diverse active sunt stupid de mari si nu au sens (mai ales pentru ca exista alternative mult mai bune). A era sa uit si de faptul ca NU esti detinatorul lor de drept. Ai crypto pe revolut? Incearca sa il transferi intr-un portofel independent aflat sub controlul tau si vei observa ca nu prea poti sa faci asta. Not your keys – not your crypto.

Bunuri de colectie, aur sau alte metale pretioase – N-am bani si nici loc de ele.

Pusculita mea descentralizata.

DeFi este prescurtarea „finantelor descentralizate”, un termen general pentru o varietate de aplicatii financiare in criptomonede sau blockchain orientate spre perturbarea intermediarilor financiari.

DeFi se inspira din blockchain, tehnologia din spatele monedei digitale bitcoin, care permite mai multor entitati sa detina o copie a istoricului tranzactiilor, ceea ce inseamna ca nu este controlata de o singura sursa centrala. Acest lucru este important, deoarece sistemele centralizate si gatekeeperii umani pot limita viteza si rafinamentul tranzactiilor, oferind in acelasi timp utilizatorilor un control mai redus asupra banilor lor. DeFi este distinct, deoarece extinde utilizarea blockchain-ului de la simplul transfer de valoare la cazuri de utilizare financiara mai complexe.

Bitcoin si multe alte active digitale-native se deosebesc de metodele de plata digitale vechi, cum ar fi cele administrate de Visa si PayPal, prin faptul ca elimina toti intermediarii din tranzactii. Cand platiti cu un card de credit pentru cafea la o cafenea, o institutie financiara sta intre dvs. si companie, cu control asupra tranzactiei, pastrand autoritatea de a o opri sau a o intrerupe si a o inregistra in registrul sau privat. Cu Bitcoin, aceste institutii sunt scoase din circuit.

Achizitiile directe nu sunt singurul tip de tranzactie sau contract supravegheat de marile companii; aplicatiile financiare precum imprumuturi, asigurari, crowdfunding, instrumente financiare derivate, pariuri si multe altele sunt, de asemenea, in controlul lor. Eliminarea intermediarilor din tot felul de tranzactii este unul dintre avantajele principale ale DeFi.

Inainte de a fi cunoscuta in mod obisnuit ca finantare descentralizata, ideea DeFi a fost deseori numita „open finance”.

Cele mai populare tipuri de aplicatii DeFi includ:

Schimburi descentralizate (DEX-uri): Schimburile online ii ajuta pe utilizatori sa schimbe valute cu alte valute, indiferent daca dolari pentru bitcoin sau eter pentru DAI. DEX-urile sunt un tip de casa de schimb, care conecteaza utilizatorii direct, astfel incat sa poata tranzactiona criptomonede intre ei fara a avea incredere intr-un intermediar cu banii lor.

Stablecoins: o criptomoneda legata de un activ in afara criptomonedei (dolarul sau euro, de exemplu) pentru stabilizarea pretului.

Platforme de creditare: Aceste platforme utilizeaza contracte inteligente pentru a inlocui intermediarii, cum ar fi bancile care gestioneaza creditarea la mijloc.

Yield Farming: pentru cei mai experimentati, care sunt dispusi sa isi asume riscuri, exista Yield Farming, in care utilizatorii folosesc lichiditatea lor sa „cultive” tokene pe diverse platforme DeFi in cautarea de oportunitati pentru randamente mai mari.

Liquidity Mining: cand aplicatiile DeFi atrag utilizatorii pe platforma lor oferindu-le tokene gratuite.

DeFi este un spatiu abia conceput pe care bancile il vad ca fiind periculos (pentru ca ofera o alternativa mai buna decat ce ofera ei). Bineinteles acest spatiu este lipsit de reguli si destul de periculos. Asa ca nu te arunca in proiecte fara o documentare serioasa inainte si o asumare a riscurilor foarte ridicate la care te expui. Daca nu intelegi ce vrei sa faci, mai bine sa nu o faci.

Mai lucrez la o serie de articole interesante legate de NFT-uri, Jocuri pe Blockchain si DeFi. Toate din seria venit pasiv ca sa putem sa ne bucuram de un venit frumos si linistit in viitorul nu foarte indepartat.

Spor la cafelutse si nu uita sa spui cuiva drag ca ii iubesti.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: